when the sun goes down:)
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de nonpersonale in 2007-07-27 23:40
cand vreau sa ma agit, zbantuind mainile haotic deasupra capului si fredonand dumnezeu stie ce, ascult arctic monkeys. cand vreau sa adorm langa calculator sau sa astept stropi de ploaie pe pervaz, ascult carla bruni. acum am chef de amandoi:). si de o noua vacanta.

azi m-am interesat de cum merg lucrurile prin agentie. de ce, nu stiu nici eu. doar mai am doua zile in care astfel de probleme se ascund dupa o perdea groasa. bine ca mi-am revenit repede si m-am dus sa cumpar inghetata de la vecina:).

tot azi, am stat o gramada pe afara, la umbra, intr-un sezlong si am citit ce mi-a picat la mana - ziare, romane, biografii, brosuri promotionale... mi-a prins bine ziua asta. mi-am amintit ca inainte erau multe ca ea si ca imi placeau. poate pentru cei din jur pareau acele zile plictisitoare, in care nu gasesti altceva mai bun de facut. insa, pentru mine, astfel de zile sunt ocazii excelente de a gandi mai mult si de a vorbi mai putin. poate ca mintea mea are nevoie din cand in cand de pauze verbale.

despre vacante si alti demoni
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de nonpersonale in 2007-07-27 01:05
vacanta asta ne-a scuturat grijile de pe umeri. le-a fluturat usor catre praful din bucuresti, catre strazile aglomerate, catre inghesuiala, transpiratie si miros urban.

am plecat din tara cu o puternica dorinta de a pluti liber catre orice destinatie si de a simti cum imi umplu plamanii cu aerul sarat al unei alte mari. marea nu m-a dezamagit, pentru ca a fost lina si curata ca un pahar de cristal. in bratele ei, m-am simtit intr-un loc special, care imi mangaia obrajii arsi de la prea mult soare. in schimb, muntii pe care i-am vazut au fost distanti, uscati si lipsiti de viata. pareau niste manunchiuri de pamant adunate catre cer, care au uitat la poale toate hainele pretioase, indiferenti fata de propria goliciune.

vacanta asta m-a ajutat sa imi reamintesc ca in viata poti sa razi zgomotos, cu inima plina de vioiciune, de orice prostie care ti se pare amuzanta la un moment dat. vacanta asta mi-a oferit un pat primitor si moale, nopti aglomerate, mancare rafinata, pahare de gheata servite langa trupuri calde, nisip ce se pierde printre degete, sezlonguri insirate catre apus. am fost incantata ca un copil de flori si de copaci, de casele vopsite discret in culori indraznete, de ruinele unei vechi civilizatii.

o numesc vacanta, desi stiu bine ca e doar un scurt concediu:(. dar vacanta suna scolaresc si studentesc, concediul este pentru oamenii cu libertatea ingradita. si nu vreau sa ma simt asa. macar autosugestia sa functioneze:).

lucruri marunte intr-o zi marunta:)
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de nonpersonale in 2007-07-13 14:01
oamenii se pot indulci cu lingurite de frisca, branza dulce si cirese insiropate. cand aduci un brat plin de prajituri aromate, mireasma lor ramane in urma, ca o spuma invizibila, plina de farmec si de zile bune.

imi place sa fie ziua mea, imi place sa primesc cadouri dorite sau surprinzatoare. si imi place sa ma bucur de tot ca in povesti, trei zile si trei nopti. pentru ca acum ceva vreme eram trista de ziua mea, profit la maxim anul asta, poate rastorn ghinionul cu capul in jos si sa il fac sa alunece de pe scara vietii mele, impedicandu-se in borcane colorate si confetti.

cu guma turbo la inaintare
     media: 5.00 din 1 vot

postat de nonpersonale in 2007-07-10 14:34
azi am intrat intr-o camera Turbo. dupa cum mirosea (adica identic), ma asteptam ca incaperea sa aiba peretii din guma alba turbo, lustrele din baloane turbo, tablourile de pe pereti cu surprize turbo.
si, in mijloc, sa aiba un mare fotoliu rosu, cu zimti mici argintii, in care sa ne asezam cuminti si sa ne gandim la copilarie. eventual, sa avem langa noi un cos plin cu gume turbo, la discretie.

din pacate, era doar un aparat de improspatat aerul, care imita intocmai aroma gumei preferate din copilarie. asta a fost si intentia celor care l-au adus in firma, impatimiti urmasi ai gumei de mestecat.

aproape de concediu
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de nonpersonale in 2007-07-09 15:59
vine, vine, mai am putin!!! de vineri seara, concediu, doua saptamani. e oficial si nu vreau sa mi-l rapeasca nimeni.
nu mai am chef de stat pe scaun, am o mie de spiridusi in picioare, care ma tot indeamna sa ma duc pe la bucatarie, pe la supermarketul din colt, pe la farmacie, doar-doar oi avea treaba:).

in plus, concediul se deschide cu o petrecere de ziua mea. sunt putin nervoasa in privinta asta. pana acum, tot felul de evenimente neplacute s-au perindat prin fata pasilor mei de ziua mea. acestea m-au facut de cele mai multe ori sa plang. cred ca am o predispozitie catre ghinion pe 15 iulie, prea se agata de mine tot felul de intamplari care nu-mi aduc deloc zambet pe fata. chiar anul trecut, cand totul parea in regula, cand era soare afara si am inceput ziua cu o plimbare la tara, am avut un mini-accident la intoarcere.
cel mai frumos cadou ar fi sa simt ca e bine...ca vreau sa ma distrez...ca primesc exact cadourile pe care mi le doresc si ca nu ma inrosesc cu urechi cu tot cand mi se canta "la multi ani!".

petrecerea va fi la curte, departe de agitatia din bucuresti, pentru a fi in ton cu tema - distractie in aer liber:).

sper sa mai scriu ceva pana atunci, posibil sa am chef de scris, avand in vedere ca altceva nu imi mai vine sa fac.

catre noapte
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de nonpersonale in 2007-07-05 00:45
e geamul deschis. ma doare gatul, l-as inchide, dar imi place sa simt aerul de afara, putin prafuit, mirosind a ciment ars. de vreo cateva nopti, masini zgomotoase rod pietre catre dimineata intr-un zgomot infernal.
vantul bate in camera, sprijinit cu coatele de birou.
langa mine, vesnica lumina portocalie, rasarita in camera din intamplare, lumina cu care ochii mei s-au obisnuit. la inceput, o priveam ca pe un intrus, acum e doar o flacara rosiatica printre mobila crem.
podeaua tremura cand o calc cu picioarele goale.
in fata mea, straluceste un glob auriu, gasit pe strada acum cateva zile. e construit din farame de oglinzi, in portii mici de lumina. prin fiecare, poti sa vezi un sfert de unghie, atat cat sa anticipezi intregul.

despre mamaia, pe scurt
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de nonpersonale in 2007-07-02 18:48
copil fiind, cand mergeam la mare ajungeam aproape invariabil in mamaia. era foarte aproape de constanta si era destinatia preferata pentru ai mei. imi placea, desi intotdeauna mi-a fost frica de apa. cel mai mult imi placea satul de vacanta si sa ma joc in nisipul fin, facand castele de nisip.

am fost in week-end in mamaia, dupa cativa ani buni in care nu am mai avut ocazia sa vad...transformarile. am tot auzit in ultimii ani de planurile marete de dezvoltare ale statiunii, de "pretentiile" crescute ale celor care o viziteaza, de proiecte care sa atraga turistii straini.
in realitate, locul e luminos prin lanturi grele de aur sau prin pantalonii sclipitori ai fetelor, mai ales pe inserat. plaja e decenta, dar nici pe departe atragatoare, incat sa te simti intr-o statiune premium (spre deosebire de preturi, catre pastreaza standardele inalte).
m-am uitat indelung dupa turistii straini....degeaba. locul e plin de familii de romani, care mananca multe chipsuri si inghetata si de tineri "houseri", care nu se pot abtine si danseaza pe plaja mimand senzualitatea.

se spune ca, daca mergi cu cine trebuie, te simti bine oriunde. e adevarat. m-am simtit bine in cele doua zile insorite. am mancat cea mai buna pizza (yummy, pe gustul meu:) in restaurantul "la motor" din centru, unde si servirea e de calitate. m-am jucat cu cel mai dragut copil, un pusti de vreo 2 anisori, foarte curios, care mi-a incercat papucii de cateva ori:).

nu toti oamenii din mamaia sunt "sclipitori". sunt si o gramada de familii iubitoare, de copii draguti si zglobii, care imi amintesc de copilarie.


Termeni si Conditii de Utilizare